Până când?

Autor: Claudia Bota

Trup învechit în sânge,
Istovit fiind în apăsare,
Sufletu-ți fidel din născare
Te ridici ca și-un rege.

Om căzut într-un ungher de istorie,
Culegându-ți fala ta pierdută-n glorie,
Devenit un rob al păcatului
Jucând piesa, tragedia veacului.

Până când, până când, vei sta în beznă?
Printre guri de lupi flămânzi ce-ți cer
Al tău suflet plămădit din lumina cea divină,
Și târându-te-n tină ai ales să fii stingher.

Până când în iarna grea, inima îți vei purta?
Într-o lume care a umbrit lumina ta
Tu zidit după Chipul și Asemănarea Sa
Nu te-ndepărta, căci osândă îți vei afla!